Описание Cypridopsis vidua...
Описание Cypridopsis vidua
Cypridopsis vidua (O. F. Müller, 1776)
Clasa Crustacea
Crustacee
Ordinul Podocopida
Podocopide
Aspectul exterior.
Corpul acoperit cu о crustă bivalvă, care îl apără de deteriorări mecanice şi adesea îl salvează de pieire. Crusta este compusă din două plăci: externă – dură, impregnată cu săruri de calciu, şi internă – moale, chitinoasă. Forma: oval-prelungită, bombată dorsal, concavă ventral. Culoarea galbenă cu trei dungi transversale verzi pe partea dorsală. Pe suprafaţa valvelor multe pete întunecate şi numeroşi peri senzitivi. Antenulele cu peri înotători lungi şi penaţi. Antenele poartă gheare. Cu ajutorul acestora se deplasează destul de repede pe fundul apelor, formează galerii, trece în stratul superficial, urcă pe plante.
Răspândirea.
În Republica Moldova se întâlneşte în lacul refrigerent Cuciurgan, lacurile de acumulare Dubăsari, Ghidighici, în flv. Nistru, r. Prut, în bălţi etc. Peste hotarele ţării este semnalat în ecosistemele continentale ale Europei, Siberiei de Vest, Americii.
Habitatul.
Preferă ape stătătoare şi lin curgatoare. Specie bentonică, se ţine pe fundul mâlos şi dur, acoperit cu substanţe organice. Găsit la adâncimi de până la 3 m.
Particularităţile biologice şi ecologice.
Specie euritermă, eurihalină, întâlnită în ecosistemele acvatice cu temperatura de la 8 până la 26°C şi pH 7-9. Se reproduce prin partenogeneză, masculii nu sunt identificaţi, lipsesc. Ouăle partenogenetice sunt acoperite cu membrană subţire, superficial impregnată cu carbonat de calciu. Embriogeneza durează 4-8 zile. Dezvoltarea postembrionară este în funcţie directă de condiţiile mediului ambiant, în primul rând de temperatura apei. Primele stadii de dezvoltare larva le trece într-o zi, următoarele într-un timp mai îndelungat: 14-42 de zile. În perioada de reproducere femela depune circa 80 de ouă în rate de câte 8-12. Modul de nutriţie variat. În temei – filtrator activ, foarte lacom, vorace, se hrăneşte incontinuu cu bacterii, alge, protozoare, ciuperci acvatice, rade de pe pietre şi plante hrana dură, compusă din macrofite proaspete ori semiputrede, resturi de animale, înghite şi ouă de helminţi din materiile fecale ale păsărilor şi animalelor acvatice. Se întâlneşte de-a lungul anului întreg, mai intensiv se dezvoltă în iunie-august.
Rolul în natură şi în viaţa omului.
Intră în raţia nutritivă a peştilor, în special a guvizilor şi puietului altor specii. Joacă un rol important ca sanitar al apelor. Are şi rol negativ, fiind gazdă intermediară a unor helminţi.
Frecvenţa şi factorii limitativi.
Specie des întâlnită în obiectivele acvatice, în număr de 3-5 mii ex./m². Asigurarea insuficientă a necesităţilor trofice, poluarea habitatelor cu ape reziduale influenţează negativ efectivul speciei.
